Sentimente... emoții

Iubite, nu știu ce să mai fac,

Vreau să-ți fiu în fiecare zi pe plac,

Am băgat tristețea în sac,

Dar dorului nu pot să-i vin de hac;

Din cauza iubirii, 

Sunt ca un ceas cu pendul,

Inima mea, are tupeu, destul, 

A prins dintr-o dată glas,

Îmi spune ora exactă 

Când să te aștept la poartă;

N-am iubit pe nimeni niciodată 

Așa cum te iubesc pe tine,

Dar îmi convine de minune,

Căci te consider demult 

Cea mai frumoasă parte din mine.

În cuferele mari ale inimii mele

Sentimente intense, încă mai încap,

Dar uneori, din cauza emoțiilor

Mă trezesc cu dureri de cap;

Nu știu încotro s-o apuc, 

Dragul meu haiduc,

Te plimbi non-stop 
Prin gândurile mele,

Îmi răscolești amintirile,

În nopțile grele, 
Îmi aprinzi și-mi stingi 
Stelele de pe cer,
Sufletul meu,
Îți e deja prizonier;

Vreau să distrug
Porțile de fier ale tăcerii,

Acum, cât trandafirii și crinii 

Sunt în floare,

În luna aceasta superbă 
A lui Cireșar,

În Casa iubirii, pentru tine 

Am făcut un nou culoar,

În Grădina fericirii 

Am mai plantat 
Un arbore secular;

Natura e îmbrăcată 
De sărbătoare,

Vreau ca speranțele,

Raze strălucitoare de soare

Să fie pietrele de hotar, 

Pe care să ne clădim viitorul,

Căci în curând,

Frunzele vor dansa în vânt,

Vor veni toamnele cu ploi, 

Sau cu furtuni,

Vreau să fim împreună 

De luni... până luni;

Te iubesc cu disperare, 

Cu zeci de semne de mirare!!!

Tu ești faru-mi luminos 
Din depărtare, 

Țărm liniștit de mare, 

Ocean adânc, în care-mi vărs 

Lacrimile de bucurie rând pe rând;

Cu tine-n gând adorm și mă trezesc,

Doar tu mă faci să strălucesc!

Autor ✍️ Crisastemis 

Din Volumul - Supradoze de iubire